CAND ZARURILE-S ARUNCATE...ZANGANELI...APAR DE TOATE
FIE BUNE, FIE RELE...LE-AS SPUNE DIN TOATE CELE...

sub dulci arcade de lumina
ma plimb alene zi de zi
incununat de viata ce respira
prin porii mei "trandafirii"...

nu sunt plutire si nici gand
ce sare coarda peste timp
sunt doar statornicul ce cant
iubirea mea asa cum simt

compun adesea cate-un vers
mai mult sau mai putin citit
de catre cei ce m-au ales
sa fiu poet si "zanganit"...

pe Zang se pare ca e viata
si chiar amici din cei mai buni
ce-mi dau pupici si ma rasfata
cu dragoste de bravi romani

dar sunt si cei gelosi din fire
fara de care nu pot sa traiesc
ei au la dos o mancarime
ce "fara sens"...mi-o daruiesc

asa e viata...n-am ce face
cand imi apare-un ''armasar''
basini produce cand ii place
cu gest parsiv de cacanar...

aceasta-i combinatia "ideala"
intre sarut si jalnicul scuipat
desigur nu am nici o indoiala
ca sunt iubit sau atacat...

dar eu continui ca sa scriu
si sincer...nu ma sinchisesc
mai trag pe gat cate-un rachiu
si fara partinire...va iubesc...

ha! ha! ha!

VLADIMIR NICHITA.

Meeldib! 5