Kasutaja margarelas päevik
In urma concursului lansat de Iuliana(ariciulyly-pe sait),vin si eu cu urmatoarea colinda:
Dragii mei,cu ceva efort ce-i drept am reusit sa parasesc patul care pana mai acum putin timp,m-a gazduit in noua mea postura de om bolnav.
Nu sunt un robot si uneori mai obosesc si eu...mai racesc,mai sufar...om sunt,ce naiba.Dar cea mai acuta boala este cea in care sufletul mi-e bolnav.Iar cel mai greu imi este cand stiu ca nu pot fi aici pentru scumpii mei copilasi care asteapta o incurajare sau o vorba buna din partea mea.Greu imi este cand stiu ca am prieteni care ma asteapta,iar eu nu am putut fi acolo cand acestia au nevoie de mine.Greu mi-a fost cand am aflat cu stupoare ca in aceasta lume virtuala pot exista invidii,rautati si chiar tabere.Oare este impartita limpa in asa ceva?
Dragii mei,in aceasta seara vreau sa fiu pentru voi o raza de soare.As vrea sa va patrund in inima si sa va luminez cele mai tainice camarute.As dori sa fiu zana cea buna si sa va indeplinesc toate dorintele.As dori sa fiu Mos Nicolae sa pot aduce cadouri si sa umplu ghetutele si ciorapeii de daruri.
As vrea dragii mei prieteni...dar pentru voi nu pot fi decat Marga-Ioana-Elena...prietena voastra care,in seara asta vrea sa va invite sa gustati o felie de tort.Tortuletul meu a fost facut cu dragoste...cu ganduri curate...cu bucurie.
Frumusetea fizica este totusi un atu atunci cand vrei sa seduci...dar poti construi o relatie de durata bazata numai pe acest aspect?Se spune deseori:nu-i frumos ce e frumos,e frumos ce-mi place mie.
Dar,cineva spune in felul urmator:"frumusetea este puterea cu care o femeie farmeca un iubit si infricoseaza un sot".
Ce parere aveti oameni buni?
Nichita stanescu avea o vorba:"A avea un prieten,este mai vital decat a avea un inger.Prietenii mei nu sunt multi,dar sunt nenumarati."
Am si eu o vorba:drumul spre casa unui prieten nu este niciodata lung.Cand simt ca nu mai am putere inchid ochii si realizez ca prietenii mei sunt efectiv energia mea.Cer scuze ca nu v-am putut mentiona pe toti in declaratia mea...dar va pot dedica acest blog in intregime.Pentru voi,dragii mei prieteni(in ordine cat de cat alfabetica-sa nu se supere nimeni)
Cine spune ca intalnirile de pe limpa nu aduc fericire in suflet?o aduc si inca din plin.pusa pe plimbari am ajuns in bucuresti la prietena mea vio(marylaadam).
si binenteles ca trebuia sa mi se intample ceva...ajung in cartierul ei si ma gandesc sa-i iau un buchet de flori...ca asa se cade.intru in interiorul unei piete si ochesc buchetul.ala-i almeu!cel cu o lecuta de mov.l-am arestat imediat si ma grabesc ca doar eram asteptata!dupa ce parcurg vreo 50metri simt ca-mi lipseste ceva.ma uit,ma evaluez si observ ca nu-i punga de cadouri.asa ca...fuguta inapoi!norocul meu ca era acolo.l-am luat si mi-am continuat drumul.
Fericirea e ca o pisica.Nu-ti sta tot timpul in brate si nu vine intotdeauna cand o chemi.
Voi ce faceti:o asteptati,sau o cautati?
E luni,m-am trezit de dimineata,am pregatit un ceai pentru zanganiti si am inceput sa gandesc si eu putin.
reporter pentru limpa